Asta este o plăcintă.

Ieri a fost ziua lui Pi, pe care americanii sigur că o înţeleg ca ziua Plăcintei, pe care eu sigur că sunt bucuroasă s-o serbez. Era-n plan una cu ciocolată, doar că mi-a părut că aluatul nu se comportă cum trebuie şi am abortat misiunea. Pe aluat l-am pedepsit sub formă de fursecuri, presate cu nişte zahăr în care s-a odihnit o păstaie de vanilie. Când să gust rateul, ce să vezi: erau taman ca minunata mea bază de tartă.